planimetrie

   
PLANUL TERMELOR

   
 
Termele castrului au fost construite la 50 m nord de castru pe malul Oltului. Singurele informaţii referitoare la acestea pot fi extrase din manuscrisele lui Grigore Tocilescu, cel care a patronat lucrările desfăşurate de Pamfil Polonic la sfârşitul secolului al XIX-lea. În momentul în care s-au desfăşurat cercetările arheologice se păstrau patru încăperi intacte şi două distruse parţial de ape. Două dintre încăperile neafectate şi cele două conservate parţial dispuneau de instalaţii cu hypocaust. Subsolurile lor conţineau stâlpi realizaţi din câte 7 cărămizi etajate, una mare folosită ca bază şi 6 mai mici, cu o înălţime de 0,68 m şi lăţime de 0,27 m, distanţaţi unul de celălalt cu 0,47 m.
   
 

Băi cu apă caldă (caldarium) se făceau în camerele I şi II. Camera I avea o lungime de 4,78 m, era încălzită printr-o gaură poziţionată spre Olt, legată probabil la un cuptor (praefurnium). Printr-o deschizătură de 0,60 m, poziţionată în peretele de nord, aerul cald pătrundea în subsolul camerei II, ce avea o lungime de 3,55 m. Camera III era situată în colţul de nord-vest al termelor, aici funcţionând un tepidarium (cameră de transpiraţie cu aer călduţ). Printr-un intrând de 0,80 m se făcea legătura dintre subsolul acesteia şi cel al camerei II. Deschiderile ce conectau camerele I, II şi III permiteau aerului cald să ajungă de la sursa de căldură poziţionată lângă camera I în subsolurile celor trei camere, iar din subsolul camerei III aerul cald era direcţionat în subsolul camerei V. Camera IV se afla în regiunea nord-estică şi dispune de cel mai complex hypocaust, alimentat de două guri de cuptoare (praefurnia) pentru încălzit, prima largă de 1,24 m (A), cealaltă de 0,75 (B). Avea dimensiunile de 6,05x4,80 m în mijlocul său fiind prevăzut un spaţiu pentru cazanul de încălzit. Aici se făceau băi cu abur cald (laconicum).

Bazinul cu apă rece (frigidarium) se afla în încăperea VI. Aceasta avea dimensiunea de 2,30x3,15 m. O scară lată de 2,25 m permitea coborârea în bazinul pardosit cu lespezi de piatră şi înclinată către un colţ (K) de la care pleca canalul de scurgere spre Olt. Camera nu era conectată la vreun circuit care să permită pătrunderea aerului cald.

Cea mai mare încăpere a termelor (camera V) nu dispune de hypocaust. Aici s-a aflat vestiarul (apodyterium), lung de 9 m şi lat de 6,46 m, având două intrări de 1,16 m prevăzute cu scări din piatră. Căldura ajungea aici şi dinspre camera IV. Pardoseala acestuia era ridicată la nivelul camerelor vecine, fiind realizată din mortar cu cărămidă pisată (opus signinum), pereţii fiind vopsiţi în roşu purpuriu. În subsolul vestiarului exista un canal larg de 0,28 m şi cu un bazin situat în exterior de 0,60x0,75 m, construit din cărămidă cu mortar, necesar pentru aducerea apei din afară pentru băi.